În anul 1911, în Buşteni se finalizează construcţia castelului şi a complexului arhitectural aferent, construit la comanda boierului Gheorghe Grigore Cantacuzino „Nababul”. Realizată în stil neoromânesc, construcţia a fost ridicată în cărămidă şi piatră, după planurile arhitectului Grigore Cerchez. Dezvoltat în jurul reşedinţei principale, ansamblul rezidenţial include şi un pavilion secundar, o vilă administrativă şi o capelă privată, presărate de-a lungul aleilor luxuriantei grădini romantice.
După 1948, castelul a fost naţionalizat. Transformat în sanatoriu de boli pulmonare, acesta şi-a pierdut din splendoarea şi bogăţiile de altădată. Mobilierul fastuos, sculpturile şi oglinzile din argint au dispărut fără urmă, iar picturile murale de altădată au fost acoperite sub un strat grosolan de vopsea. După 1989, ansamblul a fost retrocedat moştenitorilor. Aceştia au vândut castelul unui grup de investitori, care au restaurat complexul arhitectural, introducându-l ulterior în circuitul turistic.
Astăzi, salonul de primire a castelului adăposteşte o colecţie heraldică impresionantă privind istoria Cantacuzinilor, iar întreaga construcţie, prin valorificarea detaliilor arhitecturale, şi-a recăpătat aerul distins de altădată.
