monument

Evghenie (Evanghelie) Zappa conform surselor istorice este de origine aromână din Epir. Acesta își acumulează averea la începutul secolului al 19-lea în zona Balcanilor, pentru ca în anul 1844 să achiziționeze de la I.A. Filipescu moșia Vlădeni din Câmpia Bărăganului, actual satul Broșteni din județul Ialomița.

Printre perocupările lui E. Zappa amintim: dezvoltarea agricolă a moșiei, ajunge să-și construiască propria cale ferată pentru a putea livra grânele la Dunăre, construiește o moară, silozuri și o fabrică de spirt. Mai investește și în cultură, plătind 5000 galbeni în 1871 pentru elaborarea unui dicționar român, finanțează diverse proiecte caritabile. O realizare pe plan internațional este contribuția acestuia la reînființarea Jocurilor Olimpice moderne în 1858 trimite un memoriu regelui Greciei împreună cu o donație de 500.000 franci. Jocurile Olimpice se deschid oficial în 1859 iar în 1888 se încep lucrările la zappeion - ansamblu destinat acestora.

După reforma agrară a lui Cuza, familia Zappa ce deținea tot terioriul comunei excepție făcând satul Broștenii Vechi, sat tradițional de moșneni, pierde o suprafață consistentă de teren. Proprietatea este compusă din 3000ha teren arabil, 350ha de islaz și 1050 ha de pădure.

Reforma agrară din perioada interbelică afectează și ea moșia Zappa acesta fiind nevoit să împroprietărească locuitorii și să renunțe la islaz. Pădurea rămâne și urmează a fi transformată în teren arabil în următoarea perioadă. Tot în această perioadă moșia este împărțită urmașilor săi Ioan Mexis, Gabriel Poloni și Nicolae Mișu. Dintre aceștia Gabriel Poloni primește terenul aferent satului Broșteni și a ansamblului conacului cu multe dintre construcțiile cu caracter tehnic-industrial ridicate de Zappa.

Ansamblul conacului Zappa de la Broșteni avea un caracter defensiv dar și tehnic-utilitar. Este vorba de o incintă fortificată rectangulară construită pe un teren plat. În interiorul acestei incinte se regăsea conacul, perimetral se găseau spații de depozitare, spații anexe, etc. Conacul în sine, o construcție pe plan rectangular cu pivnițe adânci,  a fost demolat în anii 1937 - de proprietarii moșiei din perioada interbelică - despre care nu s-au putut găsi informații până la acest moment. Iincinta fortificată a rămas a fi utilizată de IAS-ul local în perioada comunistă. Ilustrarea fotografică disponibilă în cadrul DMI datează din perioada anilor 1960, când erau în picioare aproximativ 3 laturi din cele 4 ale incintei.

În prezent se păstrează ruine dintr-o singură latură și din poarta de acces. Pe teren nu au putut fi identificate ale construții tehnice cunoscute a fi ridicate de familia Zappa - moara, fabrica de spirt.