Joseni - Conacul Costa-Foru Contribuie la acest monument

COD LMI
JUDEȚ
BUZAU
ADRESĂ
LOCALITATE
Joseni

FAMILII
ARHITECT
MEȘTERI
FUNCȚIE
ACCESIBIL
CONTACT
ECHIPA
2015: Raluca Zaharia
TIP PROPRIETAR
STAREA DE CONSERVARE
Familia Costa-Foru face parte din familiile înstărite de aromâni stabilite în secolul al 18-lea în Țara Românească. Printre membrii marcanți ai familiei din secolul 19 și 20 regăsim avocați, publiciști și oameni de cultură.
 
Printre membrii importanți ai familiei este Gheorghe Costa-Foru (1820 - 1876 ) căsătorit Maria Condurato (1832-1928), om de știință, profesor de drept la Colegiul Sf. Sava, apoi în cadrul Universității București unde ajunge decan și chiar rector (1871-1873), avocat cu studii la Paris, ulterior judecător. Tot el a participat și la Revoluția franceză de la 1848 fiind un unionist convins. S-a implicat în politică fiind ales în Adunarea Constituantă din 1866, este ales în decursul timpului: ministru de Interne, ministrul Culturii și Instrucțiunii, ministrul de Justiției, ministrul de Externe. Printre aceste demnități a fost numit și agent diplomatic la Viena în perioada 1873-1876. 
 
Fiul acestuia Constantin Costa-Foru (1856-1935) - căsătorit Maria Paspatti (1872-1935) îşi depăşeşte tatăl, urmând o carieră în drept dar şi ulterior în politică, industrie şi publicistică. A fost avocat şi deputat independent, a ocupat funcţii în diplomaţie şi administraţie publică. Din 1883 îşi începe afacerile cu petrol, devenind printre primii industriaşi ai Regatului. În prima parte a secolului al 19-lea renunță la politică și își începe activitatea publicistică și editorială, axându-se în special pe articole pe teme sociale. Din punct de vedere editorial, prin grija sa apar „Revista copiilor si tinerimii“ şi rubricile ,„Scrisoarea saptamanii“ și „Parerile unor spectatori“. Din punct de vedere politic a fost un militant de stanga, și a condus in perioada 1923-1929, ca secretar general, Liga drepturilor omului.
 
Atât Gheorghe Costa-Foru cât și fiul acestuia s-au născut și și-au petrecut o parte din viață la moșia de la Berca. Aceasta constituind în familie reședința rurală a familiei. Alte proprietăți intră în familie prin căsătoriile cu Maria Condurato (moșia de la Popești-Leordeni) și Maria Paspatti, dar și prin moșteniri de la alte rude (cum este cazul reședinței familiei din București de pe Dealul Mitropoliei) 
 
În perioada vieții lui Gheorge Costa-Foru moșia de la Berca-Pâclele (localitatea Joseni) are un profil economic agrar, de care fiul acestuia Constantin se îngrijește dar în același timp găsește și oportunitatea să-l schimbe în 1883 când începe alături de inginerul Lewicky apoi cu George Lawson Johnston și Charles Prince din Londra să exploreze și apoi să exploateze zăcămintele de petrol ale regiunii. În 1896 Constantin Costa-Foru emite o serie de acțiuni prin care dorește să obțină capitalul necesar pentru exploatarea petroliferă. 
 
Din punct de vedere geografic domeniul pe care Constantin Costa-Foru începe explorarea petroliferă este situat în zona Vulcanilor noroioși și este format din moșiile: Berca-Pacle, 312 ha, Pacle-Urlatori, 240 ha, Valea Petrei, 40 ha, și cele 342 ha (de la moșnenii Marchidani, Mărculești, etc.).
 
În 1906, la Expoziția organizată în Parcul Carol cu ocazia a 50 de ani de instaurare a monarhiei, Constantin Costa-Foru participă în cadrul pavilionului Industriei, fiind considerat la acel moment printre cei mai cunoscuți industriași din Regat.
 
Perioada interbelică nu consemnează date relevante pentru moșia Berca-Pâclele, aflăm din Anuarul Socec al României Mari 1935 de existența moșiei pe numele lui Constantin cu aceeași suprafată - 422ha, nu aflăm despre efectele Reformei Agrare asupra sa și nici despre concesiuni de exploatare a zăcămintelor subsolului. Un indiciu apare la capitolul societăți industriale unde figurează Societatea Petroliferă Astra Română Berca care ar fi putut prelua acționariatul exploatării petrolifere a familiei Costa-Foru. 
 
Tot în 1935, prin intermediul unui articol din ziarul Dimineața din 15 august 1935, aflăm despre moartea lui Constantin Costa-Foru la moșia Berca-Pâclele. Articolul este ilustrat cu una dintre cele două imagini disponibile până în acest moment a conacului moșiei - o construcție în stil neoromânesc, posibil modificată în primii ani ai secolului 20. Portretul lui Constantin Costa-Foru realizat postum în 1976 după o fotografie, în prezent în proprietatea familiei, în Casa Costa-Foru îl înfățișează pe veranda reședinței din Joseni.
 
Perioada regimului comunist presupune naționalizarea domeniului de la Joseni. Nu există informații despre această perioadă. Dispariția conacului de la Joseni este bazată pe informații din partea membrilor actuali ai familiei Costa-Foru, având la bază deteriorarea construcției în perioada recentă.