Curtișoara - Cornoiu Contribuie la acest monument

COD LMI
neclasat
JUDEȚ
GORJ
ADRESĂ
oraş BUMBEŞTI-JIU; cartier CURTIȘOARA, în incinta Muzeului arhitecturii populare gorjenești
LOCALITATE
Curtișoara

FAMILII
ARHITECT
MEȘTERI
FUNCȚIE
muzeu
ACCESIBIL
CONTACT
ECHIPA
2014: Dragoș Andreescu, Mihai Popescu, 2008: Raluca Zaharia
Cula din Curtişoara a fost construită la începutul secolului al XVIII-lea de o familie din părțile locului. A trecut către sfârșitul secolului al XVIII-lea în posesia familiei Cornoiu și a rămas în proprietatea acestei familii până în 1927 când, Constantin Neamțu, fondatorul Băncii Comerțului, a cumpărat-o împreună cu întreg domeniul de la ultima descendentă a familiei Cornoiu.
 
Constantin Neamțu restaurează atât cula cât și biserica, construiește casa de vară pentru familia copiilor lui și reamenajează peisagist întreg domeniul. Prin aceste lucrări sunt construite anexe și sunt realizate lucrări de infrastructură - rețele exterioare. La final proprietatea beneficia de generator de curent electric, alimentare cu apă curentă pentru irigații dar și pentru uz curent, sistem de canalizare a apelor uzate și telefonie, unic pentru județul Gorj în afara orașului Tg. Jiu. Tot el, în perioada interbelică, începe demersurile de clasare a ambelor obiective ca monumente istorice.
 
Restaurarea și reamenajarea domeniului au fost posibile datorită arh. Constantin Iotzu, pe care Neamțu l-a cunoscut pe când lucra la actualul sediu al Primăriei Craiova împreună cu arh. Ion Mincu. Pentru clădirea culei Cornoiu, Constantin Neamțu a avut în vedere transformarea ei în spațiu muzeal dedicat colecției sale impresionante de covoare țărănești și scoarțe oltenești, alături de alte obiecte tradiționale de artă populară din Gorj.
 
În perioada interbelică, până la naționalizarea ansamblului din 1946, numeroși cunoscuți și prieteni ai familiei Neamțu au poposit la conac, printre ei Brâncuși, pe perioada construirii memorialului de la Tg. Jiu.
 
Domeniul de la Curțișoara a fost naționalizat după război împreună cu toate obiectele din colecția lui C. Neamțu. Proprietarul a sfârșit în închisoare la Jilava unde a și murit câteva luni mai târziu. După naționalizare, pentru un scurt timp, domeniul este folosit drept G.A.S. local, suferind distrugeri. Ulterior, în anii 1970, direcția Muzeului din Tg. Jiu reușește să evacueze gospodăria colectivă și transformă domeniul în Muzeul Satului Gorjean, reparându-se distrugerile făcute anterior. Se aduc și instalează case de lemn din sate gorjene pentru realizarea unui adevărat muzeu în aer liber.
 
După 1989 se începe procedura de retrocedare de către moștenitorii lui C. Neamțu. De abia în 2006 se reușește finalizarea acesteia, în acest răstimp pe domeniu funcționând în continuare Muzeului Satului Gorjean. După 2006, deși muzeul continuă să funcționeze, lucrările de restaurare necesare sunt întreprinse cu greu din fondurile proprietarilor.
 
Raluca Zaharia