Filipeştii de târg - Constantin Cantacuzino Contribuie la acest monument

COD LMI
PH-II-m-A-16487
JUDEȚ
PRAHOVA
ADRESĂ
sat FILIPEŞTII DE TÂRG; comuna FILIPEŞTII DE TÂRG 665 bis
LOCALITATE
Filipeştii de târg

FAMILII
ARHITECT
MEȘTERI
FUNCȚIE
ruine
ACCESIBIL
CONTACT
ECHIPA
2012, Raluca Zaharia

Cunoscut drept palatului postelnicului Constantin Cantacuzino din Filipeștii de Târg, reședința în prezent sub formă de ruină reprezintă începuturile stilului brâncovenești în ansamblurile boierești ale Țării Românești. În zonă mai există urme ale reședințelor cantacuzine în Filipeștii de Pădure, Măgureni, Mărginenii de Jos - precum și conacul Pană Filipescu ridicat în aceeași perioadă în aceeași localitate.

 

Familia Cantacuzino intră în posesia moșiei din Filipești prin alianță, ulterior în secolul 20 la început cumpără și moșia conacului Pană Filipescu.

 

Postelnicul Constantin Cantacuzino își ridică la mijlocul secolului al 17-lea, o reședință luxoasă, ce va servi peste zeci de ani de exemplu pentru reședințele de la Măgureni, Potlogi și Mogoșoaia - ultimele două ridicate de Constantin Brâncoveanul. Descrierea ei apare în documentele istorice ale perioadei, ea fiind locul de primire al unor emisari străini (Paul de Alep) dar și cronicari pământeni (Radu Greceanu). Tot izvoarele scrise menționează vasta bibliotecă a stolnicului Cantacuzino care a fost găzduită aici. Printre inovațiile acestei reședințe amintim sistemele de aducțiune a apei din râul Prahova ce deserveau atât grădina cât și baia turcească a ansamblului. În perioada de început a secolului al 19-lea reședința suferă distrugeri cauzate de cutremur și este lăsată în paragină ajunge în stadiul actual de ruină.

 

În prezent sub formă de ruină se păstrează parțial pivnițele boltite și câteva din zidurile parterului. Nu sunt cunoscute cercetări arheologice întreprinse până în acest moment care să aducă la lumină o volumetrie a vechii reședințe. În perioada anilor 1980 se desfășoară studii cu privire la reședințele cantacuzine și brâncovenești care dau naștere la unele relevee și propuneri de reconstrucție ale arh. Călin Hoinărescu. Pentru această reședință, contrar altor cazuri cum este cel de la Potlogi, nu s-a pus niciodată problema reconstrucției.