Comlod - Wesselényi Contribuie la acest monument

COD LMI
BN-II-m-A-01631
JUDEȚ
BISTRITA NASAUD
ADRESĂ
comuna Milaș, sat Comlod, nr. 35
LOCALITATE
Comlod
Komlód (HU)
Komolód (HU)
Komlós (HU)
Komeloden (DE)
Hopfengarten (DE)
FAMILII
ARHITECT
MEȘTERI
Anton Schuchbauer (sculptor)
FUNCȚIE
fără funcțiune actuală
ACCESIBIL
CONTACT
ECHIPA
2007: arh. Mihaela Someșan
2009: Buzatu Alexandru, Ștefanescu Costin, Cazacu Octavian, Paleacu Ciprian, Anastasiu Anda
2015: László Bács-Biális, Kalman Atilla

Comuna Milaş, în administraţia căreia se află satul Comlod, se găseşte în judeţul Bistriţa-Năsăud, la 22 de kilometri vest de Reghin, pe DJ 173. Pentru a ajunge însă în Comlod e nevoie ca din Milaş să mai mergi pe un drum neasfaltat câţiva kilometri. Comlod este ultima localitate, drumul nu merge mai departe. În acest sat mic şi izolat poate fi văzută o impunătoare clădire în ruină, care a fost până la inceputul secolului XX reşedinţă pentru membrii a două familii transilvănene influente: Wesselényi şi Teleki.

 

Reşedinţa de la Comlod a fost construită în 1756, după cum atestă inscripția de pe fațada clădirii, de către István Wesselényi de Hadad (in română Hodod - unde se află o altă reședință a familiei) care se căsătorește in 1742 cu Polixenia Dániel la Vargyas (in română Vârghiș). Blazoanele din piatră ale celor două familii domină şi acum faţada principală a clădirii: sub o coroană – simbol al alianţei familiilor – se vede sirena cu un trandafir în mână, blazon al familiei Wesselényi, şi lebăda cu gâtul străpuns de o săgeată, blazonul familiei Dániel. Cele două blazoane au fost adăugate la 30 de ani după construcţia clădirii şi au fost executate în piatră de celebrul sculptor Anton Schuchbauer.

 

Clădirea este o construcţie reprezentativă pentru barocul transilvănean, cu o puternică tentă rurală. Ea constă într-un singur volum masiv şi compact, cu un acoperiş tipic baroc, înalt şi în două pante. Subsolul palatului, acoperit cu bolţi de factură renascentistă, sugerează existenţa unei etape de construcţie datând din secolul XVII. Parterul este baroc, cu bolti la interior, arce in leagăn la partea superioara a golurilor şi două ferestre de formă ovoidală pe faţada principală. Portalul din piatră sculptată de la intrare este şi el tratat în manieră barocă, cu forme curbe şi motive specifice (cochilia de scoică).
 
O particularitate a acestei clădiri este asimetria compoziţiei. Astfel, o latură a clădirii este puternic vitrată, răspunzând cerinţelor unei funcţiuni reprezentative (de exemplu, salonul, sau sala de bal), în timp ce latura opusă corespunzătoare beneficiază de un număr redus de goluri, adăpostind funcţiuni anexe locuirii (cămari, toalete, etc.).
 
Clădirea era înconjurată de o grădină amenajată, cu numeroase alei străjuite de carpeni, din care nu a mai rămas aproape nimic. Importanţa, în trecut, a grădinii, ca element privilegiat al ansamblului, este pusă în evidenţă de tratarea faţadei dinspre grădină ca faţadă principală.
 
În secolul al XIX-lea, domeniul ajunge prin căsătorie în posesia familiei Teleki. În 1951, clădirea este naţionalizată, iar după Revoluţia din 1989 intră în administraţia Consiliului Judeţean Bistriţa.
 
Astăzi, palatul Teleki este într-o stare avasată de degradare. Tencuiala a căzut, lăsând clădirea expusă la intemperii, acoperişul stă şi el să cadă, ameninţând cu distrugerea bolţile de la etaj şi de la parter care încă nu s-au prăbuşit. Reşedinţa familiei Teleki din Comlod este monument istoric de importanţă naţională.
 
arh. Cristina Chira