Sâmbăta de Jos - Brukenthal Contribuie la acest monument

COD LMI
BV-II-a-A-11810
JUDEȚ
BRASOV
ADRESĂ
comuna Voila, sat Sâmbăta de Jos, nr. 45
LOCALITATE
Sâmbăta de Jos
Alsószombatfalva (HU)
Unter-Mühlendorf (DE)
Unter-Sombath (DE)
FAMILII
ARHITECT
MEȘTERI
FUNCȚIE
fără funcțiune actuală
ACCESIBIL
CONTACT

Herghelia Sâmbăta de Jos

ECHIPA
2009: Ninulescu Dana, Mănțoiu Mara
2012: 1. Leca Irina
2. Nichitescu Matei

Palatul Brukenthal se află în partea de vest a satului Sâmbăta de Jos, în mijlocul unui parc dendrologic. Accesul se face pe o alee ce conduce către o poartă care se deschide spre curtea de onoare din fața palatului. În incintă se mai găsesc un grajd, o cantină, două dormitoare și câteva magazii.

 
Construcția palatului a fost începută, cel mai probabil, în jurul anului 1750, de către Samuel Brukenthal, pe domeniul primit de la împărăteasa Maria Tereza. Pe Ridicarea Topografică Iosefină (1769-1773) este vizibil conturul unei clădiri în construcție, amplasată în zona actualului ansamblu, sugerând că palatul nu avea încă amploarea actuală. Construcția va fi încheiată undeva la cumpăna dintre secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, de către Iosif Brukenthal (1781-1859), vărul mai mic al guvernatorului.
 
Palatul este similar altor reședințe construite în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea în Transilvania. Volumul rectangular masiv este alcătuit dintr-un pavilionul central decroșat și două aripi laterale. Fațada sa simetrică, cu pavilionul central supraînălțat amintește de palatul Teleki din Gornești. Capitelurile pilaștrilor de pe fațada pavilionului central sunt de tip ionic, dar sunt ornate cu ghirlande, elemente de influență neoclasică. Capiteluri asemănătoare găsim la Palatul Brukenthal din Sibiu, construit între 1778 – 1788. 
 
Clădirea are un plan rectangular alungit, cu intrări în axul transversal pe ambele fațade. Holul parterului este acoperit cu bolți cilindrice cu penetrații, din cărămidă, susținute de patru stâlpi poligolani. Restul nivelurilor sunt acoperite cu planșee din lemn tencuit. Clădirea este executată pe structură din zidărie portantă din piatră și cărămidă, iar grosimea zidurilor poate ajunge la 1.2 m. Acoperișul în patru ape, supraînălțat în zona pavilionului central, are învelitoare din țiglă. 
 
Interiorul palatului a fost devastat și păstrează foarte puține din caracteristicile sale originale. Planul etajului arată o dispunere consecutivă a camerelor, în stânga și în dreapta zonei centrale care adăpostea scara principală, cu accesul făcându-se dintr-o cameră în cealaltă, după modelul palatelor baroce vieneze. În sala mare se găsea o pictură în frescă reprezentând scene de vânătoare cu peisaje muntoase din zona Făgărașului, atribuită de Emil Sigerius lui Anton Steinwald din Sibiu. Aceasta era încă intactă în 1892, însă în 1932 fusese în mare parte acoperită de straturile noi de tencuială. În cele 35 de încăperi ale palatului se mai păstrează câteva dintre sobele de ceramică originale și o mică parte din ornamentele murale. 
 
Începând din 2002, palatul Brukenthal aparține Romsilva S.A, respectiv Direcția Silvică Brașov. Clădirea se găsește astăzi într-o stare avansată de degradare – într-una dintre aripi grinzile de lemn au putrezit iar tavanele sunt în multe locuri prăbușite. În fața acestei situații, autoritățile care au în proprietate monumentul se declară neputincioase, dar speră să acceseze fonduri pentru restaurarea palatului și transformarea lui într-un Muzeu al Calului Lipițan, proiect al cărui buget este estimat la 10 milioane de euro. Până la implementarea acestui proiect, turiștii pot vizita, ca și până acum, Herghelia Sâmbăta de Sus. 
 
ist. Irina Leca